Suntem curioși din fire, ne place mult să descoperim locuri și lucruri noi. De aceea la sfârșitul anlui scolar, ca drept încununare a rezultatelor muncii noastre de un an de zile, ne-am hotarât sa ne relaxăm descoperind frumusețile țării noastre.
Astfel am plecat pe urmele legendelor din Munții Rodnei, iar pașii ne-au purtat tocmai în Poiana Zânelor.
Legenda din Poiana Zanelor
Dincolo de frumusetea de basm a peisajului, "Poiana Zanelor" ascunde multe povesti cu zane. Povestile cu zane sunt uneori frumoase, alteori inspaimantatoare.
Zana cea buna duce oile de pe un munte pe altul pentru a avea mai mult lapte, dar ii si pedepseste pe cei care incearca s-o opreasca. Ciobanii din zona povestesc ca aproape in fiecare an, la cateva zile dupa masuratul oilor, zana vine, deschide staulul si ia turma de oi, iar cainii o insotesc cuminti, fara a latra. De fiecare data, turma dispare imediat dupa miezul noptii si, cu putin timp inainte de ivirea zorilor, zana aduce turma de mioare inapoi. Satenii spun ca niciodata nu a lipsit vreo mioara din turma, dar sustin cu tarie ca cel care incearca sa intoarca turma sau sa urmareasca unde duce zana oile, va ajunge rau.
Ciobanii spun ca de fiecare data cand oile sunt duse de zana, dau mai mult lapte.
Batranii din zona mai povestesc ca, nu o data, zana a incercat sa ademeneasca ciobanii, mai cu seama pe cei tineri, frumosi si, mai ales ...neprihaniti. Cei care au facut greseala sa creada in glasul dulce si mieros si i-au raspuns cand i-a strigat pe nume, s-au trezit purtati de pe un munte pe altul. In localitatea Sant, traieste si astazi un batran care, in tinerete, a facut greseala sa raspunda chemarii zanei. Batranii satului povestesc in soapta ca l-au gasit aproape fara suflare, ghemuit la radacina unui brad. A suferit un soc atat de puternic incat sanatatea i-a fost afectata pe viata. Nu s-a mai casatorit niciodata. Si totusi, cei care vor sa o prinda pe zana trebuie sa aiba la ei cureaua pe care au purtat-o la cununie, cel putin asa sustin localnicii. Despre zana, batranii satului stiu doar ca este foartefrumoasa si ca are parul foarte lung, astfel incat pare imbracata in par.
Tot in muntii Suhard, la cateva sute de metri sub poalele Varfului
Omului (1932 m), se afla Gradina Zanelor. Aici sunt straturile zanelor, de
unde ciobanii isi iau vara ceapa sau alte legume care cresc acolo. Tot in
zona este si Paraul Zanelor, izvorul in care frumoasele se scalda, ascunse de
privirea pamantenilor. Vara, zanele se joaca cu frunzele sau cu fanul, pe care
le ridica fuioare, fuioare, catre cer si nu renunta la jocul lor pana cand
satenii nu rostesc descantecul.
